mindwell logo MENIU

Cum se dezvoltă copiii jucându-se

Florin Barbu

Cum se dezvoltă copiii jucându-se

Copiii se dezvoltă în timp ce sunt fericitiți și relaxați. Jocul este modalitatea naturală și instinctivă a copiilor prin care se distrează petrecându-și timpul într-un mod plăcut și proactiv.

Tipuri de jocuri

Jocul poate lua diverse forme și reprezintă un instrument de învățare cu multiple beneficii în evoluția sferelor mentale, fizice, relaționale și personale.

Orice joc poate fi direcționat pentru a obține obiective specifice.

Modalitățile și activitățile prin care copiii se dezvoltă jucându-se includ:

  •  Vizualizarea creativă;
  •  Poveștile și scenariile;
  •  Jocurile de rol și de improvizație;
  •  Jocurile cu măști, păpuși, plușuri, figurine;
  •  Jocurile creative,
  •  Desenul și pictura;
  •  Jocul în nisip;
  •  Modelarea cu plastilină sau lut;
  •  Constructii cu Lego și block-uri;
  •  Muzica, dansul și mișcarea expresivă;
  •  Jocurile de strategie;
  •  Jocurile de societate și cele cu cărți;
  •  Activitățile pe echipe.

 

Beneficiile jocului

Copiii învață și evolueaza prin experiențe și activități. În acest fel se consolidează încrederea și stima de sine, componente personale ce stau la baza persoanei ce urmează să devină.

Jocul are un rol important în viața psiho-emoțională a copiilor, are efecte pozitive și contribuie la:

  •  Dezvoltarea timpurie a creierului. Înca de la naștere, cele peste o sută de miliarde de celule ale creierului se transformă în legături neuronale prin experiențele acumulate din cunoașterea lumii exterioare într-un mediu ce promovează interacțiunea și jocul;
  • Dezvoltarea intelectuală. Conform studiilor Universității din Arkansas [1], interacțiunea cu diferite tipuri de jocuri și jucării în primii ani duce la probabilitatea creșterii coeficientului de inteligență;

  •  Stimularea creativității și imaginației. Copiii își folosesc imaginația pentru a crea contexte, situații și pentru a schimba dinamica lucrurilor. Gândirea lor este liberă și curioasă. Prin susținere și încurajare, într-un mediu sigur, copilul explorează și privește lucrurile din diferite unghiuri și perspective. Toate acestea duc la o gândire divergentă. Imaginația copiilor este o resursă foarte puternică, atunci când au libertatea de a se exprima, de a călători cu mintea oriunde își doresc, devin mai încrezători și își dezvoltă un sine autentic. Exercițiile de vizualizare, crearea de povești și scenarii și artele creative pot contribui la stimularea imaginației și creativității;
  •  Dezvoltarea comunicării și limbajului. Copilul învață mult mai repede în momentul în care se joacă și părintele sau pedagogul interacționează cu el verbal, când  i se arată, explică și se numesc lucrurile și situațiile. Când se joacă împreună cu cei de aceeași vârstă copiii învață unul de la celalalt prin imitație, cu ajutorul neuronilor oglindă;
  •  Reglarea emoțională și controlul impulsurilor. Aceasta este printre cele mai importante abilități pe care le poate deprinde copilul și îi va fi de folos pe tot parcursul vieții. Este esențială pentru succesul academic și pentru gestionarea momentelor cu încărcătură emoțională. De asemenea, este un predictor pentru succesul social și pentru liniștea interioară ce îi va permite să se bucure de toate aspectele vieții. Prin scenarii cu jucării sau prin jocuri de rol și mișcare expresivă cei mici învață cum să revină la un nivel de bază de liniște după un tantrum sau cum să își diminueze intensitatea unei emoții puternice ce îl acaparează;
  •  Dezvoltarea inteligenței emoționale, sociale și relaționale. În momentul în care cei mici sunt expuși constant situațiilor sociale, sunt încurajați să interacționeze cu cei de vârste apropiate și cu adulți, învață dinamica relațiilor pe care o pot replica și explora în jocurile viitoare. Când se joacă împreună cu ceilalți copii dezvoltă abilități de negociere și își cultivă empatia începând să observe cum se comportă și cum se simt ceilalți. Sunt puși astfel în situații în care învață să coopereze, să respecte reguli, să influențeze evoluția anumitor evenimente sau să le accepte. De asemenea învață cum să se raporteze la grupuri și să-și construiască relații de prietenie;
  •  Își îmbunătățesc sănătatea fizică și mentală. Copiii debordează de energie și simt nevoia de a se mișca. Prin jocuri dinamice și exerciții fizice se eliberează neurotransmițători precum endorfinele, oxitocina, serotonina. Mintea și corpul sunt entități interconectate ce se stimulează reciproc. Prin mișcare sunt eliberați hormonii de stres acumulați în corp și se reglează starea fiziologică și emoțională. Sportul dezvoltă competitivitatea sănătoasă, contribuie la armonizarea fizică, copiii devin mai puternici și încrezători. Încă o veste bună este că vor merge la culcare mai devreme simțind nevoia de odihnă;
  •  Crearea mecanismelor de adaptare sănătoase pentru a face față mai ușor situațiilor provocatoare și stresante. Copiii întâmpină situații față de care nu dețin la momentul respectiv modalități de rezolvare, însă resursa principală pe care o au este capacitatea de a oferi sens și însemnătate cu ajutorul scenariilor, desenelor, poveștilor sau prin jocuri de rol. Astfel, dezvoltă mecanisme de adaptare, se autoreglează și reușesc să vină cu soluții pentru a se liniști și pentru a gestiona mai eficient o situație viitoare asemănătoare. Cu ghidare din partea adulților și prin intermediul jocurilor cu ceilalți copii își creează un set personalizat de resurse pentru rezolvare de probleme ce îi ajută să își gestioneze îngrijorarea și stresul.

Jocul în viața copiilor este esențial pentru dezvoltarea lor personală, așadar recomandăm părinților să identifice și să creeze diferite cadre cu activități diverse bazate pe joc. Mediile ce dezvoltă abilități, atât pentru prezent cât și pentru viitor, sunt relaxate și pozitive, promovează acceptarea și compasiunea, ajută la identificarea și stimularea calităților micuțului, încurajează interacțiunea, comunicarea și cel mic este pus în situații din care poate învăța lucruri noi.

 

Referințe

[1] Elardo R, Bradley R, Caldwell BM. The Relation of Infants’ Home Environments to Mental Test Performance from Six to Thirty-Six Months: A Longitudinal Analysis. Child Development. March 1975:71